Condiþia lingvisticã a poeziei lui Sch., a acestui autor influenþat atât de mediul românesc, de cel german (cu o componentã austriacã), dar ºi de cel maghiar, este particularã prin originalitatea compoziþiei, prin singularitatea liniilor directoare, astfel cã s-a discutat în critica literarã de „Cazul Schenk“, Eugen Simion dedicând acestu „caz“ o analizã amãnunþitã: Limba maternã ºi limba poeziei.   ChristiaW. Schenk (Colecþia Phoenix, 1993. Vezi ºi: Ioan Lazãr, Eugen Simion despre „Cazul C.W. Schenk,  Zburãtorul, 1995, 4-6. În procesul de formare al acestui autor au prevalat însã înrãuririle româneºti, cum declara el însuºi într-un interviu consemnat de Dan Brudaºcu în revista Tribuna (serie nouã, IV, 1992, 15), citat reprodus în lucrarea lui Emil Manu Versurile româneºti ale lui Christian. W. Schenk (din Volumul: Gh. Bulgãr, Emil Manu, Christian W. Schenk. O prezenþã poeticã în literatura românã. Ediþie îngrijitã de Dan Tãrchilã, Bucureºti, Editura Doris, 1993): Pentru mine limba românã însemneazã în primul rând limba formãrii mele poetice, posibilitatea exactitãþii exprimãrii, metaforica unui cuvânt nenãscut ºi posibilitatea sondãrii unor stãri care, pentru mine, nu sunt posibile decât în limba românã: Sch. Ale cãrui cãrui versuri au apãrut în anii 1980 ºi 1990 într-un ºir de volume scrie o poezie pragmatico-filozoficã în care, pornind de la realitatea imediatã ºi de la experienþe de viaþã, ajunge la generalizãri conceptuale cãptuºite într-un bogat limbaj metaforic (Mircea M. Pop, Cinci plachete din lirica românã contemporanã, Zburãtorul, 1997, 1-3). Locul liricii lui Sch. în cadrul literaturii române este acel al unui autor întârziat al generaþiei 1960, adaptat, prin atitudine, prin expresie, autorilor care s-au afirmat în anii 80 (Problematica de ansamblu a liricii lui C. W. Schenk prelungeºte în principal universul specific al poeziei româneºti ºaizeciste, de unde o posibilã apartenenþã idealã livreascã, în ciuda debutului ºi a formãrii care l-ar situa între optzeciºti; ªtefan Borbely, Pãmântul ºi oglinda, Poesis, 1996, 8). Numerose studii – de Gh. Bulgãr, Ovid S. Crohmãlniceanu, Dumitru Micu º.a. -, articole ºi cronici literare opereazã repatrierea spiritualã a lui Sch. ºi încadrarea sa în jaloanele literaturii române de azi. În afara creaþiei originale, Sch. a tradus – de obicei conlucrând cu Simone Reicherts-Sch. – din poezia româneascã a prezentului, oferind cititorului plachete de versuri de ªtefan Augustin Doinaº, Marin Sorescu, Emil Manu, Dorin Popa, George Vulturescu, Lucian Vasiliu.Rezultatul unui efort susþinut de popularizare a literaturii româneºti peste hotare se gãseºte în antologia de liricã contemporanã Streiflicht (Luminã pieziºã, sub redacþia Simonei Reicherts-Sch., Kastellaun, Editura Dionysos, 1994), o carte care uneºte poezii a 81 de autoare ºi autori, în originalul românesc ºi în traducere. Cuvinte de mulþumire a adresat Mircea Zaciu (Tabletã pentru cititorul român, Literatorul, IV, 1994, 41) soþilor Sch. pentru cã ei legaþi de valorile literaturii noastre din toate timpurile, au trecut rubiconul îndoielilor (sau a ezitãrilor), elaborând aceastã antologie.

- Testament. Ultimele versuri româneºti, cu o prefaþã (Himera cuvântu) lui de Emil Manu, Bucureºti, Editura Labirint, 1991; Rãstignirea ultimului cuvânt, cu o prefaþã (Un poet în faþa lumii de azi) de Gh. Bulgãr, Bucureºti, Editura Doris, 1992; Lichtebbe. Gedichte, Fulda, Verlag freier Autoren, 1994; Blinder Spiegel. Gedichte, Hockenheim, Edition L, 1994; Semne gratii ºi simboluri cu o postfaþã de Alexandru Cistelecan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995; Mandala. Cerc meditativ, Kastellaun, Dionysos Verlag, 1996; Poeme/Gedichte, Editura/Verlag  Cogito, Oradea, 1997; Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik. Sub redacþia Simonei Reicherts-Sch., traduceri de Christian W. Sch., Kastellaun, Dionysos Verlag, 1994, Eminescu – Gedichte, ediþie bilingvã, Dionysos Verlag, 2000.