Fingerr1

PAGINI DE DICTIONAR

- Dictionarul Academiei Române -

SCHENK, Christian W. (n. 11. XI. 1951, localitatea Concordia, resp. Mina 1 Mai, lânga Vulcan, jud. Brașov), poet, eseist, traducător, propagator al  literaturii române în spațiul limbii germane, cetățean de onoare al Municipiului Cluj. Bilingvismul român-german al ambianței în care Sch. a copilărit și în care s-au desfășurat anii lui de școală și de adolescență i-a permis accesul la tradiția literară a ambelor limbi și o trecere degajată dintr-o sferă de exprimare lirică în alta (poartă, după cum mărturisește, în permanență atât pe Eminescu cât și pe Rilke cu sine. Vezi Ion Cristofor, Sunt mândru a fi un poet ce scrie în limbile a două culturi. De vorbă cu Christian W. Schenk, Tribuna, serie nouă, VIII, 1996, 12). Participă (în anii 1966-1975, până la emigrarea sa) la întrunirile cenaclului literar patronat de revista brașoveană Astra (unde debutează în 1968), fiind încurajat, în producțiile sale poetice cât și în demersul său juvenil de traducere din baladele germane, de persoane consacrate ale vieții literare românești. Mutându-se în Germania, parcurge, după o perioadă de acomodare, studiul medicinii la Universitatea din Mainz și obține titlul de doctor în 1985. În anii 1984-1986 a fost redactor șef al revistei Romanian Convergences. Sch. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Uniunii Scriitorilor din Germania, al Asociației Scriitorilor și Publiciștilor Medici din România, al altor uniuni de creație și al PEN-Clubului din Germania. Cărțile de versuri și traducerile lui Sch. S-au bucurat de aprecierea criticii, ele fiind încununate de premii literare (Premiul pentru poezie al orașului Satu Mare, 1993; Premiul Asociației autorilor de limbă germană, 1993; Premiul Poesis“ pentru traducere; Brevetul prezidential si Medalia Comemorativa “Mihai Eminescu” pentru merite deosebite în promovarea operei eminesciene,2000 .)

Condiția lingvistică a poeziei lui Sch., a acestui autor influențat atât de mediul românesc, de cel german (cu o componentă austriacă), dar și de cel maghiar, este particulară prin originalitatea compoziției, prin singularitatea liniilor directoare, astfel că s-a discutat în critica literară de „Cazul Schenk“, Eugen Simion dedicând acestu „caz“ o analiză amănunțită: Limba maternă și limba poeziei.   ChristiaW. Schenk (Colecția Phoenix, 1993. Vezi și: Ioan Lazăr, Eugen Simion despre „Cazul C.W. SchenkZburătorul, 1995, 4-6. În procesul de formare al acestui autor au prevalat însă înrăuririle românești, cum declara el însuși într-un interviu consemnat de Dan Brudașcu în revista Tribuna (serie nouă, IV, 1992, 15), citat reprodus în lucrarea lui Emil Manu Versurile românești ale lui Christian. W. Schenk (din Volumul: Gh. Bulgăr, Emil Manu, Christian W. Schenk. O prezență poetică în literatura română. Ediție îngrijită de Dan Tărchilă, București, Editura Doris, 1993): Pentru mine limba română însemnează în primul rând limba formării mele poetice, posibilitatea exactității exprimării, metaforica unui cuvânt nenăscut și posibilitatea sondării unor stări care, pentru mine, nu sunt posibile decât în limba română: Sch. Ale cărui cărui versuri au apărut în anii 1980 și 1990 într-un șir de volume scrie o poezie pragmatico-filozofică în care, pornind de la realitatea imediată și de la experiențe de viață, ajunge la generalizări conceptuale căptușite într-un bogat limbaj metaforic (Mircea M. Pop, Cinci plachete din lirica română contemporană, Zburătorul, 1997, 1-3). Locul liricii lui Sch. în cadrul literaturii române este acel al unui autor întârziat al generației 1960, adaptat, prin atitudine, prin expresie, autorilor care s-au afirmat în anii 80 (Problematica de ansamblu a liricii lui C. W. Schenk prelungește în principal universul specific al poeziei românești șaizeciste, de unde o posibilă apartenență ideală livrească, în ciuda debutului și a formării care l-ar situa între optzeciști; Ștefan Borbely, Pământul și oglinda, Poesis, 1996, 8). Numerose studii – de Gh. Bulgăr, Ovid S. Crohmălniceanu, Dumitru Micu ș.a. -, articole și cronici literare operează repatrierea spirituală a lui Sch. și încadrarea sa în jaloanele literaturii române de azi. În afara creației originale, Sch. a tradus – de obicei conlucrând cu Simone Reicherts-Sch. – din poezia românească a prezentului, oferind cititorului plachete de versuri de Ștefan Augustin Doinaș, Marin Sorescu, Emil Manu, Dorin Popa, George Vulturescu, Lucian Vasiliu.Rezultatul unui efort susținut de popularizare a literaturii românești peste hotare se găsește în antologia de lirică contemporană Streiflicht (Lumină piezișă, sub redacția Simonei Reicherts-Sch., Kastellaun, Editura Dionysos, 1994), o carte care unește poezii a 81 de autoare și autori, în originalul românesc și în traducere. Cuvinte de mulțumire a adresat Mircea Zaciu (Tabletă pentru cititorul român, Literatorul, IV, 1994, 41) soților Sch. pentru că ei legați de valorile literaturii noastre din toate timpurile, au trecut rubiconul îndoielilor (sau a ezitărilor), elaborând această antologie.

- Testament. Ultimele versuri românești, cu o prefață (Himera cuvântu) lui de Emil Manu, București, Editura Labirint, 1991; Răstignirea ultimului cuvânt, cu o prefață (Un poet în fața lumii de azi) de Gh. Bulgăr, București, Editura Doris, 1992; Lichtebbe. Gedichte, Fulda, Verlag freier Autoren, 1994; Blinder Spiegel. Gedichte, Hockenheim, Edition L, 1994; Semne gratii și simboluri cu o postfață de Alexandru Cistelecan, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1995; Mandala. Cerc meditativ, Kastellaun, Dionysos Verlag, 1996; Poeme/Gedichte, Editura/Verlag  Cogito, Oradea, 1997; Streiflicht. Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik. Sub redacția Simonei Reicherts-Sch., traduceri de Christian W. Sch., Kastellaun, Dionysos Verlag, 1994, Eminescu – Gedichte, ediție bilingvă, Dionysos Verlag, 2000.

    -1. Stefan Borbély, Umbra cuvintelor – Experiența lui Christian W. Schenk, Colecția Phoenix, 1995; 2. Vasile Copilu-Cheatră, O lacrimă după înger – Poezia lui Christian W. Schenk, Colecția Phoenix, 1993; 3. Ovid S. Crohmălniceanu, Alăptat de două mame, Colecția Phoenix, 1992, Dumitru Micu Poezia lui Christian W. Schenk, editura Dionysos 1998 

    JOACHIM WITTSTOCK